Editorial
Lucian Ionică – „Cârligele” SF-ului
Maşina timpului
– Momente în istoria cenaclului „H.G. Wells” –
Dorin Davideanu – Cronologia „H.G. Wells”/„Paradox” (IV)
Antuza Genescu – Doi wellsişti în Dublin: Eurocon 2014 – Shamrokon
Ian Watson – Ghost of Honour: H.G. Wells
Memento Ştefan Ghidoveanu: Din ce în ce mai puţini, Exploratorii
Fotoreportaj: „Wells-Timişoara” la Szeged
Fotoreportaj: Lansare „Paradox” nr. 24
Imposibila revedere
– Remus Şimian (1982-2004) –
Silviu Genescu – Înapoi în pulbere de stele
Remus Şimian – Fabrica
Maidanul cu extratereştri
– Eseuri şi proze –
Tony Chester – Personalitate
Cristian Ghinea – Sergend… Sergend… Incidentul de la Bâlea Lac
Silviu Genescu – Pe Marte
Traian Urdea – Actualitatea ştiinţifică pe glob
Daniel Haiduc – Antepovestea şi prezentul
Laurenţiu Nistorescu – Postmodernism şi science-fiction
Antuza Genescu – Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice, serie nouă
Ioana Vişan – Fata-rachetă
Laurenţiu Nistorescu – Contact de gradul paişpe
Daniel Haiduc – Asteroidul
Ylva Spångberg – Autorul ascuns
Laurenţiu Nistorescu – Evadarea dintre orizonturi
Daniel Haiduc – H+
David Kelečić – Prăpastia dintre generaţii
Laurenţiu Nistorescu – Când Eleutheria l-a cunoscut pe Haplonimandus
Elan Engarde Poc [Györfi-Deák György] – Harababura şi pendula
SF-ul are câteva cârlige specifice cu care îşi prinde cititorii (sau spectatorii filmelor care poartă această siglă). Sunt nişte cârlige „agere”, cum spun pescarii împătimiţi. Ele îi agaţă nu doar pe cei ce se lasă atraşi de momeala unei coperte, a numelui colecţiei, a editurii sau chiar a autorului (ori a afişului... Citeşte mai departe
În peisajul actual al literaturii science-fiction româneşti, dominat de reeditări şi culegeri de proză scurtă, textele clasicilor domeniului rămân la fel de importante ca şi atunci când au fost publicate. Este şi cazul volumului Nopţile memoriei de Mircea Opriţă, apărut prima dată în 1973 şi reeditat... Citeşte mai departe
Potrivit unei lecturi formulate din perspectiva antropologiei culturale (Boyne & Rattansi 1990), postmodernismul se defineşte ca o mişcare intelectuală generată de receptarea critică a câtorva teme relevante ale modernismului, a căror configurare s-a produs încă din epoca Iluminismului: pozitivismul ştiinţific... Citeşte mai departe
Din start, ideea vizionării unui film disponibil în exclusivitate pe YouTube nu pare prea îmbietoare, cu atât mai mult cu cât e vorba de un serial în patruzeci şi opt de episoade (sau „webisoade”) cu durate cuprinse între trei şi opt minute. Opţiunea producătorilor filmului H+ de a recurge la serviciile popularei... Citeşte mai departe
Atunci când ajunge pe linia subţire de demarcaţie între ceea ce cunoaşte deja şi ceea ce îi este încă incomprehensibil, spiritul uman are în faţă fie un orizont al experienţei mai larg decât orizontul raţiunii – şi atunci populează spaţiul rămas gol cu făpturi şi întâmplări ale misterului, fie dimpotrivă, orizontul... Citeşte mai departe
Bună ziua tuturor,
Mă numesc Ylva şi sunt traducătoare. Traduc din engleză în suedeză, mai ales ficţiune, de preferinţă science-fiction şi cu predilecţie fantasy – specia care a devenit nişa mea încă de la a doua mea încercare de îmbrăţişa meseria de traducător, în anul 1978.
A doua încercare despre... Citeşte mai departe
Prin anul 1981, când m-am dus, elevă într-a şaptea, la proaspăt înfiinţatul cenaclu SF „Sirius” din Lugoj, urbea mea natală, zestrea SF pe care o adunasem odată cu lecturile vârstei, cuprindea, printre altele, serialul „Pierduţi în spaţiu... Citeşte mai departe
Marea Irlandei este un portal spre teritorii care par să nu aparţină Pământului. Senzaţia de distorsiune spaţială se insinuează în tine încă de la urcarea pe feribot, după ce te-ai instalat pe un fotoliu de la geam, ca tot călătorul care trece prima oară din Anglia în Irlanda. O ignori, îţi spui că e vorba de... Citeşte mai departe