Marcel Luca

Marcel Luca

Marcel Luca s-a născut la Ianova (judeţul Timiş).

A fost membru activ al cenaclului „H.G. Wells”, de la Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara, încă din primele zile de fiinţare a acestuia.

A iniţiat şi a susţinut numeroase proiecte – premiere ale fandomului românesc: broşura Povestiri ştiinţifico-fantastice (1972), cu proze ale cenaclului, fanzinul Paradox (al cărui „naş” este!), în noiembrie 1972, consfătuirile naţionale (viitoarele RomCon-uri).

Nu în ultimul rând, amintim propriile-i creaţii, publi-cate în fanzinele vremii şi consacrate cu premii naţionale. Scrierile sale s-au remarcat, dintru început, atât prin scriitura îngrijită, elaborată, cât şi prin ideile îndrăzneţe, surprinzătoare – totul asezonat cu nelipsitul său umor.

Contribuţia sa organizatorică a fost, de asemenea, substanţială, din postura de secretar al cenaclului, în care s-a aflat pe parcursul anilor ’70.

A publicat în Colecţia „Povestiri ştiinţifico-fantas-tice” şi în Almanahul „Anticipaţia”, în fanzinele „Paradox”, „Helion”, „Omicron”, „Solaris”, în revistele „Vatra”, „Orizont”, „Renaşterea bănăţeană”, „Jurnalul de Timiş”, „Curierul naţional”, „Forum studenţesc”, „Orient latin”, în antologii: Alpha – o antologie a anticipaţiei româneşti (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1983), Avertisment pentru liniştea planetei (Ed. Albatros, Bucureşti, 1985), Anatomia unei secunde (Ed. Facla, Timişoara, 1990), La orizont, această constelaţie (Ed. Albatros, Bucureşti, 1990), Timpul este umbra noastră (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991). 

A adunat majoritatea scrierilor sale (de până atunci) în volumul Tactică şi strategie (cu o prefaţă de Lucian-Vasile Szabo; Ed. Marineasa, Timişoara, 1998).

A creat şi versuri în grai bănăţean, reunite în volumul Ghin a lu’ Lunghin şi dilemele Tranziţiei (Ed. Marineasa, Timişoara, 1998). Au urmat alte două cărţi: Coctail cvasi-satiric (Ed. Marineasa, Timişoara, 2000) şi Fascinaţia calendarului – jurnal eclectic (Ed. Marineasa, Timişoara, 2000), cuprinzând eseuri jurnalistice, interviuri, articole de presă. Preocupările sale profesionale s-au concretizat în volumul Panoptic al comunelor bănăţene din per-spectivă pedologică, redactat împreună cu Dorin Ţărău (Ed. Marineasa, Timişoara, 2002).

A fost mereu unul dintre animatorii manifestărilor… mai puţin oficiale care condimentau fandomul timişorean. În calitate de preşedinte-fondator, a patronat Fundaţia europeană fictivă şi aeriană „Marcel Luca şi ciracii lui”, fiind sufletul „agapelor” care încheiau, într-o atmosferă plină de bună dispoziţie şi umor, feluritele acţiuni cena-cliere.

Şi-a dovedit în nenumărate rânduri – la întâlnirile de cenaclu şi, adeseori, în afara lor – calităţile de excepţional coleg şi prieten, de sfătuitor într-ale scrisului, manifestând întotdeauna tact, răbdare, bonomie şi umor. Dacă vreo-dată, fără să vrem, l-am supărat, a avut grijă, cum spune Scriptura, ca „soarele să nu apună peste mânia sa”.

Volume de autor

Proză

Colonelul Mălureanu locuia într-unul din vechile blocuri ale oraşului. Era poate singurul locatar fericit că ascensorul care deservea cele zece etaje nu a fost schimbat cu altul mai rapid, răpindu-i astfel din clipele în care, ca acum, cu... Citeste mai departe
1. Evadare - Poate ar fi mai bine să ne întoarcem, zise femeia, mai mult pentru a-i încerca hotărârea. - Acum e prea târziu, murmură el. Ne vor distruge dacă o facem... Femeia se lipi mai strâns de umărul solid al bărbatului care scruta cu... Citeste mai departe
Inginerul agronom Cercel I. Cerceluş îşi aranjă în sertarul din mijloc al biroului ultimele hârtii şi se rezemă apoi, cu un oftat, de speteaza moale a fotoliului. Îşi privi cu atenţie ceasul. O făcu preţ de câteva clipe, după care un imens... Citeste mai departe
Amândoi, ajunşi la mijlocul podului Michelangelo, se opriră fără voie, învăluiţi câteva minute, tăcuţi, de parfumul răcoros care pulsa dinspre Parcul Rozelor. Mai impulsivă, Ioana ieşi prima din reverie şi, prinzându-l de mână şi rîzînd,... Citeste mai departe
Cu toate eforturile sale, cosmonautul nu reuşi să stabilească defecţiunea. Era clar că, în nici un caz, nu putea ajunge, în aceste condiţii, într-o zonă mai circulată, pentru a se transborda. Amărât, îşi evaluă proviziile de hrană şi... Citeste mai departe
Nimeni nu poate preciza când a apărut, când şi cum s-a născut pata albă care avea să aducă pe buzele întregii lumi numele noului oraş de la poalele Carpaţilor Orientali. Începutul lui septembrie purta, dinspre dealurile îmbrăcate în... Citeste mai departe
Pentru Dean, misiunea aceasta era îndeajuns de plicticoasă ca s-o considere o povară. Ghinionul lui era că pilota singura cosmonavetă de cursă lungă, una dintre acele nave de interceptare a cărei mare mobilitate îi rezerva întotdeauna un... Citeste mai departe
Pentru cine crede că fenomene insolite se pot petrece doar pe alte meridiane, suntem în măsură să prezentăm un caz ieşit din comun care, probabil, va pune oraşul nostru în centrul atenţiei opiniei publice mondiale. Ne-a vizitat, de curând... Citeste mai departe
Pe când eram un puşti de zece-doisprezece ani, două locuri iubeam eu cu intensitate. Unul era spaţiul de la demisolul Palatului pionierilor, unde funcţiona cercul de aeromodelism şi aeroportul Cioca, unde funcţiona un club de planorism. Pe... Citeste mai departe
În acele clipe, căutam soluţii cu atâta înfrigurare, încât pur şi simplu nu-mi dădeam seama cât sunt de speriat. O ciudată conjunctură de accidente stupide m-a lăsat singur, într-o situaţie pe care nu o puteam califica decât disperată.... Citeste mai departe
Din vârful colinei, întins pe burtă între două tufişuri verzi de manchură, Charlie studia cu atenţie topografia terenului cu scopul de a identifica cel mai prielnic loc în care să-şi organizeze ambuscada. Versantul dealului din faţă primea... Citeste mai departe
Atunci, la despărţire, ea îşi pierduse cumpătul, încercând pentru ultima oară să sfâşie duritatea din ochii lui, strigându-i în urmă şi zbătându-se să scape din braţele celor care o înlănţuiau: - Şi dacă n-ai să te întorci peste zece ani... Citeste mai departe
Ceea ce s-a întâmplat aici, înainte de venirea mea, a rămas atât de puternic întipărit în memoria sau, mai corect spus, în conştiinţa localnicilor, încât, privind mistuirea soarelui dincolo de curgerea tulbure a Dunării, aproape retrăiesc... Citeste mai departe
Acum, când sistemul celor şapte stele ale Juanitei a devenit vizibil, sentimentul pe care l-am simţit nelămurit la început s-a transformat într-o tristeţe răscolitoare. Şi acelaşi nejustificat sentiment de vinovăţie şi tristeţe îl citesc... Citeste mai departe
Neliniştea se înstăpânise, densă şi materială, ca o pâclă, peste labirintul de străzi al marelui oraş. Orice activitate încetase în primele ore, pentru ca mai apoi să fie reluată parţial, treptat, pe măsură ce oamenii înţelegeau că, cel... Citeste mai departe
După calculele noastre, energia eliberată prin detonarea ciudatei substanţe sintetizate de noi nu trebuia să fie mai mare decât cea degajată de o grenadă defensivă obişnuită. De aceea, împreună cu Smith, am pregătit experimentul în... Citeste mai departe
Pentru foarte multă lume, faptul că savantul Alexander Foreeman a murit în urma unui infarct, în timp ce juca o partidă de poker, constituie un amănunt anecdotic. De altfel, acesta a fost, poate, cel mai bizar om de ştiinţă din câţi a... Citeste mai departe
Sfârşind descifrarea ultimelor fotografii ale planetei, Liana alese câteva dintre ele, desfăşurându-le în mână ca pe nişte cărţi de joc la care privi îndelung. Făcându-şi vânt cu piciorul, se roti de câteva ori cu fotoliul pivotant,... Citeste mai departe
- În aviaţie nu se admit elementele aleatorii! Adică “c-o fi, c-o păţi”! Şi te rog să respecţi riguros programul ce ţi l-am dat!... Comandantul aeroportului trânti receptorul în furcă şi ridică ochii spre tânăra lui secretară, care păşise... Citeste mai departe
Pentru Antonio Rosales, ziua aceasta în care prelua în mod oficial atribuţiile înaltei funcţii de director al Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Republicii ar fi trebuit să fie cea mai fericită din existenţa sa. dar nu era. Şi, cum ar... Citeste mai departe
Localitatea P. este un sat nici prea-prea, nici foarte-foarte, şi se află aşezat în sudul Olteniei, pe malurile nisipoase ale Dunării. Când am trecut pe-acolo, zeci de oameni îşi mai aminteau de o întâmplare cât se poate de insolită. Aş... Citeste mai departe
- Ciudate mai sunt creaturile astea! rosti Matteo, iar laringo-fonul transmise fidel tremurul glasului său în care se ghicea aceeaşi încântare ce-l copleşise de cum le văzuse pentru întâia oară. - Într-adevăr, sunt fascinante... îl aprobă... Citeste mai departe
“Există o planetă pe care moartea e... contagioasă” Jacques Sternberg, Cuceritorii Întreţinând iluzia unei uriaşe hărţi desfăşurate sub noi, planeta Zoster îşi etalează podişurile imense, violacee şi striurile sidefii, uneori fosforescente... Citeste mai departe
Cu puţin înainte de ivirea zorilor, forfota din interiorul bazei aeriene de la Ohopoho păru să se diinueze. Autocisternele lungi, fantomatice în culorile lor de camuflaj, se desprindeau una câte una de prizele de alimentare ale... Citeste mai departe
Broambza, omul cavernelor, ieşi căscând în faţa peşterii pentru a trage o gură din aerul tare, nepoluat, al zorilor istoriei. Ploaia încetase. Soarele se înălţa încet, maiestuos. Stropi mari şi strălucitori alunecau pe verdele crud al... Citeste mai departe
“Şi iată încă una din multele întâmplări ciudate din categoria celor descrise până acum. Ea a fost consemnată cu multă concizie, dar mai ales cu neşovăitoarea convingere a martorului ocular, de către călugărul Pedro Callego în raportul său... Citeste mai departe
Uriaşa navă a drimfilor plutea tăcută în imensitatea spaţiului. Plutea sau, am putea spune, stătea suspendată undeva la periferia galaxiei, departe de roiurile de stele dintre care se desprinsese, plutea ca o oază a vieţii în mijlocul... Citeste mai departe
Forţa Intergalactică de Descurajare nr. 1 Ora (convenţională): 0 Comandantul Dyrn, şeful celei mai redutabile unităţi de luptă a Federaţiei, se afla într-o dilemă pe care, de altfel, o prevăzuse încă din momentul în care primise ordinul de... Citeste mai departe

Articole

Joi, 25 Octombrie, 2012
La începutul timpurilor, pe când se punea la cale naşterea Fandomului SF românesc, pe la sfârşitul anilor ’60, pe când bermudele nu se inventaseră, pantalonii scurţi erau încă purtaţi în exclusivitate de băieţi, pe întregul parcurs al... Citeste mai departe
Joi, 25 Octombrie, 2012
Cred că lui Duşan Baiski îi mijeşte un zâmbet amuzat pre supt musteaţa lui de haiduc sârbesc, citindu-mi mărturia despre prima sa creaţie literară, publicată într-un „Paradox” din 1973, cu titlul foarte controversat Flăcările negre! Având... Citeste mai departe