Duşan Baiski – pompier sau piroman?
Cred că lui Duşan Baiski îi mijeşte un zâmbet amuzat pre supt musteaţa lui de haiduc sârbesc, citindu-mi mărturia despre prima sa creaţie literară, publicată într-un „Paradox” din 1973, cu titlul foarte controversat Flăcările negre!
Având eu la vremea aceea calitatea de secretar literar al cenaclului şi o autoritate circumstanţială presupusă de câteva lucrări publicate în legendara „Colecţie «Povestiri ştiinţifico-fantastice»” şi în volumul colectiv din 1972, i-am primit vizita sfioasă, dar hotărâtă, într-un birou cu hărţi de soluri pe pereţi, la OSPA Timişoara, unde tocmai contribuiam la finisarea primului Cincinal în patru ani şi jumătate, o marotă a guvernanţilor din L’ ancien régime.
Foarte receptiv şi cu o seriozitate de care nu s-a dezbărat până până în zilele noastre, după o laborioasă frământare şi-a brevetat flăcările cu pricina, asigurându-mi şi mie prima experienţă personală de comuniune simbiotică autor-redactor de publicaţie. Timpul s-a scurs hoţeşte, purtându-ne prin sine, surprinşi de bulboane sau rătăciţi pe meandre fără identitate, izbiţi de împrejurări potrivnice sau purtaţi impetuos de cele faste…
După aproape patru decenii de apartenenţă la loja wellsiană, Duşan Baiski este astăzi un scriitor şi un gazetar apreciat, căruia-i datorăm cu deosebire recunoştinţă pentru prezenţa Cenaclului pe Internet.
Dovedindu-se a fi un redutabil analist al războiului electronic printr-o carte excelentă pe această temă1, el a zămislit, strategic, site-ul www.hgwells.ro, unde istoria şi membrii cenaclului dau faţă cu lumea, în care biobibliografii şi creaţii SF de până în 2005 sunt accesibile oricărui curios de pe mapamond.
Între acestea, am mulţumirea de a mă înfăţişa cu un volum de povestiri SF2, dar nu preget să-i fac mulţumire aici şi pentru un altul, de poezie în grai3, postat pe alte site-uri, în cadrul unui program generos pe care-l promovează spre cunoaşterea scriitorilor bănăţeni.
Nu ştiu dacă Duşan a avut vreo premoniţie care să-i inspire Flăcările negre din 1973, dar este o realitate că cele care au devastat clădiri din Belgradul bombardat de aviaţia americană în 1999 l-au determinat să scrie o carte incitantă, despre o realitate sofisticată a războiului modern. Sugestia perversă din titlu precum că prietenul nostru ar putea avea vocaţie de incendiator, datorită fascinaţiei tematice a focului ca element primordial, este, desigur, o stratagemă menită să-i trezească cetitoriului interesul pentru textul de dedesubt.
Şi, cu toată aura-i de personaj pozitiv, nici pompier obişnuit nu poate fi, ci mai degrabă un tenace investigator şi un incriminator temerar al piromanilor care, asociaţi prin interese oculte, în numele libertăţii, adevărului şi democraţiei, provoacă incendii de proporţii continentale. Iar eu, ca un cronicar de circumstanţă, îmi îngădui să-l parafrazez colegial pre înaintaşul Miron Costin, într-o formulare ce-mi exprimă întrucâtva şi loialitatea de grup, şi patriotismul local, evocându-l pe Duşan Baiski: „Nasc şi la «H.G. Wells» Timişoara oameni!”…
Note
1. Baiski, Duşan - Război pe Internet, Ed. Waldpress, Timişoara, 2004;
2. Luca, Marcel - Tactică şi strategie, Ed. Marineasa, Timişoara, 1998;
3. Luca, Marcel - Ghin a lu’ Lunghin şi dilemele Tranzi-ţiei, Ed. Marineasa, Timişoara, 1998.