Duşan Baiski

Duşan Baiski

Prozator, traducător, jurnalist.

Născut la 11 martie 1955, Sânnicolau Mare, jud. Timiş.
 
Studii:
Şcoala Generală din Cenad,
Şcoala Profesională Electromotor din Timişoara, Şcoala Populară de Artă Timişoara, Liceul de Filologie-Istorie Timişoara.
Absolvent al Open University Business School (Marea Britanie).
 
Profesii:
În perioada 19912009 a lucrat ca şef al secţiei economico-sociale al periodicului „Agenda” din Timişoara. În prezent, lucrează ca persoană fizică autorizată pentru servicii Internet.
Este iniţiatorul şi coordonatorul Proiectului Banaterra – Enciclopedia Banatului (www.banaterra.eu).
 
Colaborează la: „Forum studenţesc, „Orizont”, „Helion”, „Književni život”, „Ştiinţă şi tehnică”, „Renaşterea bănăţeană”, „Banatske novine”, „Naša reć”, „Knijževna reć”, „Stremljenja”, „Observator” (Germania), Radio Timişoara, Radio Bucureşti etc.
 
Volume publicate:
Averse izolate, proză scurtă, Timişoara, Editura Facla, 1984;
Radiografia unui caz banal, proză scurtă, Timişoara, Editura Facla, 1988;
Ljubav među senkamaDragoste între umbre, poezie, Bucureşti, Editura Kriterion, 1990,Luna şi tramvaiul 5, proză scurtă, Timişoara, Editura Marineasa, 1994;
Piaţa cu paiaţe, teatru, Timişoara, Editura Marineasa, 1994;
Război pe internet, Timişoara, Editura Waldpress, 2004;
Păsări pătrate pe cerul de apus, proză scurtă, Timişoara, Editura Marineasa, 2006;
Svađa s mastilom, Cearta cu cerneala, poezie, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2008
Cenad, pur şi simplu, studii istorice, Timişoara, Editura Marineasa, 2009.
 
Antologii:
Anatomia unei secunde.Antologie de proză SF, Timişoara, Editura Facla, 1990; Timişoara 16–22 decembrie 1989, Timişoara, Editura Facla, 1990;
Naša poezija u dijaspori, Sarajevo, 1991;
Zona. Prozatori şi poeţi timişoreni din anii ’80 şi ’90,Timişoara, Editura Marineasa, 1997;
Porumbelul de argilă. Poeţi sârbi din România Bucureşti, Editura Persona, 1998;Generaţia ’80 în proza scurtă,Timişoara, Editura Paralela 45, 1998;
Kosovo, sprska sveta zemlja — Kosovo, pământ sfânt al sârbilor, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 1999;
The Continent of Romania, Institutul Cultural Român, 2006;
Proza.ro, Editura Paralela 45, 2006 (antologie); „
Descoperiţi Banatul – Timişoara, Timişoara, Editura Waldpress, 2009.
 
Traduceri în colaborare:
Miloš Crnjanski, Migraţiile, roman, Timişoara,Editura de Vest, 1991;
Dragan Dragojlović. Cartea iubirii, poezie, Timişoara, EdituraHestia, 1996.
 
Traduceri de volume:
Ckang Shiang-Hua, Mătase şi vin fiert, poezie,Timişoara, Editura Paradox, 1994;
Vuk Drašković, Cuţitul, roman, Timişoara,Editura Helicon, 1995;
Zhang Xianghua, Radosav Pušić, Antologie de poezie chineză contemporană, Timişoara, Editura de Vest, 1996;
Zhang Xianghua, Lacrima. Orient şi Occident, eseuri, Timişoara, Editura „Anthropos“, 2001;
Turism în Muntenegru, texte selectate de pe site-ul www.visit-montenegro.com, Timişoara, Editura Anthropos, 2004;
Vuk Drašković , Consulul rus, roman, Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România, 2005.
 
Referinţe critice:
În volume: Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 1999; Dicţionar SF, Bucureşti, Editura Nemira, 1999; Who is who 1996–1999. Serbs in the world, Belgrad-Los Angeles,1999; Mariana Cernicova, Marin Bucă, Mass media din Timişoara posdecembristă, Timişoara, Editura Augusta, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80–’90, Piteşti, Editura Paralela 45, 2000;Dicţionarul General al Lite-raturii Române, Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005.
 
În periodice: Mircea Iorgulescu „România literară”, nr. 29, 1989; Gheorghe Secheşan „Orizont”, nr. 9, 1989 Mandics, Gyorgy, „Szabad Szo”, nr. 11, 1989; Miomir Todorov, „Banatske novine”, nr. 6, 1989; Lucian Vasile Szabo, „Orizont”, nr. 52, 1989; Ioan Holban, „Convorbiri literare”, nr. 4, 1989; Al. Ţion, „Astra”, nr. 4, 1989; Cedomir Milenovici, „Književni život”, nr. 4, 1989; Maria Genescu, „România literară”, nr. 9, 1994; Paul Eugen Banciu, „Orient Latin”, nr. 3, 1994 ş.a.
 
Site personal: 

Proză

Un fior străbătuse atunci întreaga suflare: moş Lae confirmase ceea ce gândiseră cu toţii. Până mai ieri, dangătele clopotelor mănăstirii din apropiere nu urcaseră şi nu coborâseră niciodată dealurile până-n sat. Nici moş Lae, nu fusese... Citeste mai departe
Moş Ciulcă şedea pe banca din faţa casei. Banca era aşezată pe două bucăţi de lemn de băgrin. Mai putredă, una din ele se sprijinea de-o cărămidă spartă. Lângă bucata încă sănătoasă, dormea Pompidou. Moş Ciulcă părea că priveşte ţintă la o... Citeste mai departe
Vestea s-a răspândit fulgerător. A înnebunit Cuglă. Poate nici nu s-ar fi dat prea mare atenţie unui asemenea fapt, dacă Măria Lunga nu l-ar fi văzut pe şeful de post ieşind din curtea lui Cuglă. Cum adică să iasă şeful de post din curtea... Citeste mai departe
Săptămâna Paştelui. Întâi apăruseră cei din strada Vale. În centrul Bocnei se întâlniră cu cei de pe Morăviţa, semn că sentimentul de frustrare era general: Gâscarul îi păcălise. Manu, de curând expulzat din Italia, îndrăznise să compare... Citeste mai departe
Toma se întoarse cu faţa la perete. Ploaia care continua să susure prin jgheabul din tablă prins de streaşina casei, aşternutul rece, pătura puţin cam aspră, cu fire de lână străpungând cearceaful şi iritând pielea, perna puţin cam tare,... Citeste mai departe
Rosana pedalase la bătrânul "Singer" până când cineva bătuse în zid. Abia atunci îşi strânse rochiile de doliu, batistele cu monogramă şi şorţurile de bucătărie aflate în lucru şi le puse în dulapul de haine. Cum amuţi volanta maşinii de... Citeste mai departe
Ca un câine bolnav, cerul gri. Atârnând peste câmpie. Reîncepu să plouă mărunt şi îndesat. (Convoiul de zdrenţe se târăşte anevoios, lăsând în urmă lutul frământat de picioare crispate. Lutul de culoarea cerului bolnav. Umflat de apă. "... Citeste mai departe
Vameşul înjură ceva de mamă, apoi, cătrănit, intră în cancelarie şi lipi nervos ştampila de filele paşapoartelor. Apa de ploaie se scurgea impasibilă prin burlanul de tablă al vamei, se prelingea de pe caroseria maşinii pe caldarâmul... Citeste mai departe
"Ce pică din cer nu-i păcat", gândi Mariş, trecându-şi alene degetele prin păr. Numai că bucăţelele acelea îngheţate, de găinaţ de porumbel, nu-i căzuseră doar în cap, ci şi pe tejgheaua cu ziare. Îşi suflă apoi în palme, îngândurat, după... Citeste mai departe
Plouase. Stăteau în balcon şi se uitau muţi la florile din ghivece. Atunci se auzi un bufnet surd. "Ce, încă mai tună?" întrebă el, parcă dezamăgit. Se apropie de geam şi privi în sus, la norii ce se roteau deasupra lor. Jos, într-unul din... Citeste mai departe
Uşa dormitorului rămăsese întredeschisă. Poate uitase Marina s-o închidă. Poate i se stricase clanţa. Din apartamentul vecin răzbăteau zgomote seci şi voci bărbăteşti înfierbântate. Aplica din hol arunca pe covor o fantă de lumină... Citeste mai departe
Mai demult. Seara se lăsa din cer. Oranj. Dinspre Gara de Nord se auzi şuierul răguşit al unei locomotive. Peste tot mirosea a fum şi a frunze uscate. Vatmanul trase de manetă încet, până când cele două vagoane se opriră scârţâind, la o... Citeste mai departe
Dungă stă cu coatele înfipte în tejghea, cu privirea pierdută la turla bisericii franciscane. De-acolo, zice-se c-au tras teroriştii în revoluţionari. De fapt, gândeşte el, asta s-a zis. Că terorişti nu s-au găsit, revoluţie cică n-a fost... Citeste mai departe
În coţul încăperii, lângă soba de tuci, ardea veioza cu abajur albastru. În oglinda verde, cu folia lucitoare pe alocuri scorojită, scânteia albastru aceeaşi veioză. Legănându-se într-o vârşă agăţată de grindă, în cuie ce acum nu se vedeau... Citeste mai departe
Simţi întâi uşoare furnicături la nivelul pielii, apoi, pentru câteva clipe, vederea i se întunecă, ochii i se umplură cu sute de puncte colorate, urechile i se înfundară, vocile din jurul său se estompară, îndepărtându-se, pierzându-se în... Citeste mai departe
Întâi se deschise geamul de pe casa scărilor. Apoi apăru o scândură masivă şi geamul bucătăriei de la etajul trei se făcu ţăndări. Doisprezece martie, zi cu soare, dezmorţeală generală, soare cu dinţi de lapte, vânt cu gripă. Ce se... Citeste mai departe
- Europei îi pute gura, domnilor. Europa nu mai este decât o hoaşcă bătrână căreia îi colcăie păduchii sub perucă. Europa este leprosul de pe care carnea începe să se destrame, să duhnească a hoit şi, în curând, din nimfa iubită cândva de... Citeste mai departe
Alaiul de câini traversa strada în marş forţat. O “Dacia” apărută brusc de după colţ frână cu disperare, lăsând în urmă două dungi negre. Speriată, mireasa îşi întoarse pentru o clipă capul şi se refugie cu tot cu alai sub un “Moskvich”... Citeste mai departe
Salca de dincolo de peron se topise şi acum privea cerul printre rădăcini. Traversele îmbăiate în motorină se subţiaseră şi se torsionaseră ca nişte beţe de chibrituri arse. Liziera dinspre Mureş ardea mocnit cu flăcări verzui, decolorate... Citeste mai departe

Articole

Joi, 25 Octombrie, 2012
S-a întâmplat în primul semestru al anului 1971 (unchiul Alzheimer îmi face cu mâna!, ptiu, drace!), secolul al XX-lea, mileniul al II-lea. Eram elev în clasa a X-a. De fapt, anul al II-lea la o şcoală profesională (părinţii au fost... Citeste mai departe